Într-o lume prea plină de tristeţi si nevoi,
Când neantul minciunii ne-a-ngropat şi pe noi,
Vă chemăm înapoi, cu speranţa vă vrem
Pentru noi aţi muri, însă noi ce suntem?
Aţi plecat dintre noi, aţi plecat, îngeri-crai,
Ne-aţi lăsat pe Pământ şi v-aţi dus către Rai
Înălţăm rugăciuni, doar atât mai avem
Ştim că voi n-aţi murit, însă noi ce suntem?
Condamnaţi să trăim în minciuni şi nevoi
Ne târâm înfieraţi şi murdari de noroi.
Printre crucile albe strigăm cât putem:
Ne iertaţi c-aţi murit?
Ne iertaţi că suntem?
Din apus şi-asfinţit ne rugam pentru voi
Din lumină... LUMINA ne daţi înapoi.
Din pământ v-aţi născut, în pământ aţi intrat
Şi-aşteptăm să-nviaţi cum Hristos a-nviat!
Elena Dorobanţu, 5 mai 2007